Aseară, la beri pe o terasă, cu nişte prieteni, ne-am apucat să ne dăm cu părerea despre superficialitatea vieţii pe care o ducem, despre nivelul cultural din ziua de azi şi despre alte chestii diferite de discuţiile tăranilor care vorbesc despre telefoane, maşini şi femei.
Ca de obicei în astfel de discuţii cu subiecte "abstracte", n-am ajuns la nicio concluzie. Nu am decis dacă românii sunt mai superficiali acum decât înainte de Revoluţie, nu ne-am convins dacă nivelul de cultură e mai scăzut acum sau dacă acest nivel ţine de generaţii. Personal, îmi menţin punctul de vedere care mi se întăreşte pe zi ce trece. Suntem din ce în ce mai superficiali. Progresul ne tâmpeşte, ne face să vedem doar lucrurile practice şi să nu avem timp de cele spirituale. Goana după bani, după un post mai bine plătit sau după o carieră ne face să uităm de lucrurile frumoase.
Nu mai avem timp sau suntem prea obosiţi să savurăm momentele frumoase, nu mai avem timp să ne vedem prietenii sau să citim o carte, pe care în urmă cu câţiva ani o savuram în vacanţa de vară. Internetul nu ne potoleşte setea de cultură, televizorul nu ne satură foamea de spiritual.
Da, cred că, în general, avem o viaţă destul de seacă şi ne va fi din ce în ce mai greu să salvăm ce-a mai rămas uman din noi.
Un comentariu:
Tind sa cred ca perioada comunismului avea si avantajele ei.Lumea era mai limitata ca informatie.Oamenii citeau,erau mai profunzi,erau mai prinsi in lucrurile care cu adevarat conteaza:).In loc sa progresam,regresam...desi cheia e la noi ,pentru ca avem un surplus de informatii prea mare si toata greseala e ca nu-l stim selecta.Bagam prea multe informatii in cap involuntar care de cele mai multe ori sunt inutile...Si ne intrebam de ce traim atat de inconstient?Tind sa cred ca mai exista si oameni cu asiratii mai mari decat bani ,masini si fericiri de moment:)
Trimiteți un comentariu